Încă un vers...
inspirată de poemul "Cerc" al Leonidei Lari
Tânjind amarnic după versul tău
Aripa mi-e sculptată-n piatră
Şi zborul mi se frânge-n gratii mai mereu...
Tu-n vers mă iartă.
Cu rugăciuni şi lumânări aprinse
Înclin tot cerul pe o parte,
Un vers să ţi-l implor, cu stele ninse,
Într-o noapte.
Mă iartă dar..., că vina nu mi-e mare;
Un vers ajuns-am să cerşesc...
Că fără poezie, întreaga-mi lume moare
Încă un vers..., atâta îmi doresc.
Share on Netlog!
tânjeam amarnic după şoapta ta,
cu-aripa frântă-n zborul surd,
eu visul tău, tu viaţa mea,
mereu acelaşi gând absurd...
doar viersul mi-a rămas, e tot ce sper,
e tot ce vom trăi vre-odată,
de nu pot să-l rostesc, de foame pier,
ascultă-mă odată, doar odată...
Trimiteți un comentariu