CLX - stări de spirit
Firesc ar fi să mor odată...,
Lăsând în urma mea doar scrum,
Vărsând cea mai rămas în călimară,
Pe coala de hârtie, să mă prefac în fum.
Firesc ar fi ca focul să se-ntindă,
Să ard pământul tot cu el
Şi-apoi să ar prin oase calcinate,
Cu inima turnată în lamă de oţel.
Share on Netlog!
salut.am intrat pe adresa ta de pe un anunt la google,de curiozitate cat platesti pentru el :) ca am vazut ca nu ai cine stie ce vizitatori ;)
Lasa mi un comm la mine pe site www.bancuriok.com poate esti interesat si de reclama .o zi buna
Stimate domule/doamnă, numărul mic de vizitatori al acestui blog este compensat de calitatea acestora.
În ceea ce priveşte un eventual link-exchange, ţinând cont de faptul că site-ul administrat de dumneavoastră nu se încadrează decât tangenţial în tema generală al textelor postate de mine, poziţia acestuia va fi "in bottom" la rubrica "link-exchange". Evident, rezervând spaţiul din "tab"ul Advertisind reclama dumneavoastră va beneficia de afişare directă; în spiritul acestei idei aştept oferta dumneavoastră pe adresa mea de mail: vebwell@yahoo.com
Cu stimă,
Eugen Bîrziche, vebwell
Firesc ar fi să mor odată
dar am murit de-atâtea ori,
lasat-am scrum şi călimări uscate,
atâtea versuri pline de fiori...
firesc ar fi sa fiu apocalipsa,
sa fiu final de lume-n manuscris,
dar cine se mai ia după scenariu
când viaţa bate cel mai tainic vis???
Ce multe lucruri se pot spune cu cuvinte putine!
Contrar vremurilor noastre in care a vorbi mult si a spune putin este o "arta".
Ma bucur mult ca te-am regasit!
Iti citesc poeziile...sunt atat de frumoase si atat de triste...Mi-as dori sa renasca in tine bucuria de atunci..de candva..
Laura
Frumoase poezii...
Inca o data scuze ptr. acel incident, dar nu depinde de mine bunulsimt al altora.
Bafta!
Trimiteți un comentariu