Confuziile - cetzuri de toamna
E limpede faptul ca-i soare...
De ceata inca ma tem;
Sa fim departe iubit-o,
E-al nostru blestem.
Citeste-n acea Carte iubito
A vietii, deschisa in doi
Citi-vei pasaje ascunse
Despre lupta din noi.
Nu-i limpede clipa?!..
Tu stii cel mai bine
Cum vine si pleaca momentul,
Ratacind in ruine.
Opreste in seara de toamna,
Macar sa asculti tanguirea
Minutelor lungi ca si anii,
Strigand nemurirea
Greseala-i greseala facuta,
Renunta sa privesti inapoi,
Lasa aripa sa zboare,
Greseala las-o-noroi.
Priveste in soare iubito,
Chiar de ochii te dor
Ridica-ma din ceata-n picioare;
Mi-e dor…, nu veau sa mor.
(vebwell)
2 Comentários:
pasager clandestin? - DA
biletul meu de calatorie? - probabil alta ruta
(...)
Rătăcesc, rătăcesc şi îmi pare
că un glas, oare cine..? mă chemă
Îmi spune că-i ziua şi soare
când ceţuri abia se destramă,
când lungi vin fuioare de fum
şi-n ele, doar umbre.. şi şoapte..
Desculţ îmi e pasul prin scrum
şi vântul mă bate din noapte.
Scântei în cenuşă se zbat
zvâcnesc, să învie ar vrea..
Aripa, o văd, s-a întrupat
dar nu ştiu, e aripa mea?
Trimiteți un comentariu