Vise şi aripi

Visele toate prind aripi
Şi-acoperă cerul ca smoala
Şi plouă într-una cu lacrimi
Născând pe lume-ndoiala.

Şi plouă cu sânge şi-i doliu;
La mine în suflet sunt treze
Şi soapta şi visul şi dorul
Viselor toate uitate-n amieze.

Şi plouă în suflet cu doruri
Şi-acoperă cerul cu vise,
Zburând pe rând câte una
Clipele trec şi sunt triste.

Copac rămas fără stoluri,
Scrâşnind din dinţi, aştept vijelia
Nopţilor lungi ca şi anii
Şi-a iernilor ce-aduc nemurirea.
(vebwell)