Estivală

Cu vreascuri-amintiri ce-mi cântă la picioare,
Nu reuşesc decât să ard pe jumătate
Pe-un rug clădit din visele deşarte,
Şi apriga dorinţă să trăiesc...
Voi obosi să scormonesc în sobă
Printre cărbunii neaprinşi,
S-aprind un foc..., mi-e inima prea udă...,
Un cub de gheaţă vrând ca să topesc.

Dar duc în mine focul nopţilor de vară
Şi ard vâlvătaie la fiecare răsărit de Lună,
Ca dimineţile..., scăldate în răcoare,
Să mă găsească prefacut în zgură.
O nouă zi caniculară
Cu grade mult trecute de treizeci,
Mă-ntâmpină la geam cu braţele deschise;
Mă cheamă şi suspină... şi-o doresc.
(vebwell)