O nouă şansă...
La hotarul dintre vis si absurd,
Cerul şi pământul plâng,
Înecându-mă în vise deşarte;
Certându-mă cu universul surd
Pentru o noua şansă, zidurile răsfrâng
Ecourile unor aripi pe moarte.
..................................................
Eu rămân sprijinit de scara ce duce spre stele,
Cu trepte uriaşe, pe care doar zborul,
Speranţa si gândul le suie.
(vebwell)
Trimiteți un comentariu