Lupului de stepă...

inspirată de romanul "Lupul de stepă" de Hermann Hesse

Strigătele mele sunt zbaterile unor aripi rănite,
În căutarea ecoului, peste abisul din noi...,
O chemare şoptită, spre oglizi acoperite;
Un urlet de groază, al zborului sfârşit în noroi.

Amintirile mele..., sunt lestul înălţării la cer
Plutind pe vise deşarte în adâncul albastru
Si pornind vijelia regretelor grele, să cer
Destinului, sinonim cu-ntâmplarea, dezastru...

Să pier...; din pieptu-mi să creşti crizantemă
Cu rădăcini ascunse-n pământul pustiu,
Iar visul să-mi fie povară şi grea anatemă
Al unei vieţi amarnic trăite de-un lup argintiu.

Mi-e milă de fiara din stepă ce urlă
Şi dor... să cânt cu aripi înfipte în nor...
Cu lăcomie mi-e poftă să sufăr,
Şi cuprins de voluptate drăcească, să mor.
(vebwell)