Icar... sau Phoenix?
M-agăţ cu disperare de-o rază de lumină
Ce-n suflet naşte vise şi-n zilele ploiase...
Şi cum naufragiatul strânge-n braţe colacul de salvare,
Aşa le strâng în suflet... câmpiile albastre.
Ştiu zborul pe de rost...
Aripi îmi cresc în fiecare noapte,
Dar dimineţile pustii şi reci
Le frâng cu fiecare răsărit de soare;
Dar ce spun eu...?
Doar am murit şi nu-mi dau seama încă;
De-aş fi avut chiar nouă vieţi,
O rază de lumină nu ar putea s-ajungă
Să-mi crească aripi ca să zbor
Şi să renasc din propria-mi cenuşă fumegândă.
(vebwell)
foto: Piotr Kowalik
Seja o primeiro a comentar
Trimiteți un comentariu