De azi...

De azi voi fi mereu în doliu;
Am devenit rudă cu clipele ce mor...
Cronos le este groparul si preot, Eol.
De azi voi plânge întruna,
Că Steaua Polară mă minte...,
Că nordul, pe hartă,
Nu ştie să-l prindă în ţinte.
De azi accept în mine pustiul
Nopţilor reci ca şi Luna;
Mă chinuie doar gândul,
Că ei, oricum, îi este totuna...
De azi n-am să mai dorm niciodată,
Căci visul se transformă-n coşmar
Cu jocuri bizare de-a viaţa,
Pe maluri de râu, transformate-n hotar.
(vebwell)